Asta pentru ca grupul liberal din PE ar urma sa voteze in favoarea ACTA in Comisia pentru Industrie Cercetare si Energie, desi saptamana trecuta anuntase contrariul.

Negociat in secret din 2007, initiat de Statele Unite, Comunitatea Europeana si Japonia, ACTA este un tratat propus ca raspuns la cresterea globala a comertului cu bunuri contrafacute si lucrari protejate de drepturi de autor.

Dar ce a starnit furia atator tineri si de unde toata aceasta reactie impotriva unui document ce se opune furtului? In primul rand, lipsa de transparenta. In ianuarie 2012, fara prea mare tam-tam, la Tokyo, 22 de state din cele 27 ale Uniunii Europene s-au alaturat ACTA.

Desi majoritatea statelor europene au semnat acordul, au fost si tari care au preferat sa stea in expectative. Germania, Olanda, Estonia, Cipru si Slovenia au evitat sa semneze acordul cu ochii inchisi.

Dar de ce s-au iscat toate aceste discutii? Consumatorii de internet s-au simtit lezati de acest acord in momentul cand au inceput sa apara referiri la continutul acordului ce ar putea lasa loc de interpretari.

Una dintre cele mai mari temeri este ca informatii cu caracter personal ar putea fi utilizate pentru simple presupuneri.

"Sa divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informatii pentru a identifica un abonat despre al carui cont se presupune ca a fost utilizat pentru incalcare", tratatul ACTA, ART 27, ALIN.4.